Cea de-a X-a ediție a Colocviului Național „Coregrafia Dansului Tradițional Astăzi” s-a desfășurat între 3 – 7 aprilie la Bușteni și a fost organizată de Centrul Județean de Cultură Prahova alături de Consiliul Județean Prahova, Asociația Așezămintelor Culturale și Centrul Cultural „Aurel Stroe”.
De la prima ediție, evenimentul și-a propus ca scop principal îndrumarea metodologică a animatorilor din domeniul culturii și familiarizarea acestora cu principiile de bază ale cercetării, conservării, valorificării și promovării patrimoniului cultural imaterial românesc. Au luat parte la lucrări maeștri coregrafi, instructori, profesori, dansatori, directori de instituții culturale, referenți și personalități din domeniul culturii și artei, persoane interesate de păstrarea autenticității jocului tradițional românesc.
În prima parte, rezervată prezentărilor și studiilor practice de jocuri tradiționale predate în cele nouă ediții anterioare, Ștefan Coman, managerul Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, a vorbit participanților despre jocurile dobrogene și complexitatea lor. A doua zi, Daniela Jipa, Marian Coman și Cătălin Tănăsuică, dansatori ai „Baladelor Deltei” și instructori coregrafi, au predat câteva jocuri tradiționale din Dobrogea.
Programul zilei a doua a atras atenția prin „Căluș – element al patrimoniului cultural imaterial U.N.E.S.C.O.”, dezbaterea privind metodele de predare a conceptului coregrafic pentru asistenții profesorilor și maeștrilor coregrafi fiind moderată de Ionel Garoafă, maestru coregraf al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” din Craiova. Vineri, 5 aprilie, s-a desfășurat Parada portului popular (pe traseul Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie – Primăria Bușteni – Centrul Cultural „Aurel Stroe”), urmată de un Spectacol Folcloric Extraordinar, „Hai la hora românească!”, cu participarea maeștrilor coregrafi, instructorilor, profesorilor și dansatorilor prezenți la colocviu, la Centrul Cultural „Aurel Stroe” din Bușteni, în regia artistică a maestrului coregraf Ștefan Coman. Sâmbătă, 6 aprilie, moderat de Anișoara Ștefănucă, managerul Centrului Județean de Cultură Prahova, s-a desfășurat Colocviul „Modalități de predare a dansului tradițional românesc: Forme și metode de predare specifice stilistic, necesare pregătirii dansatorilor, cu elementele dansului abordat –încălzire, mișcare, joc, muzică, ritm, tempo, spațiu, zonă folclorică, costum, ținută, atitudine, expresivitate etc.”.
Despre însemnătatea colocviului, în general, și a ediției din acest an, în particular, i-am întrebat pe Ștefan Coman și Nelu Ghiorghe.
– Ce a fost deosebit în această a zecea ediție a Colocviului Național „Coregrafia Dansului Tradițional Astăzi”?
Ștefan Coman: A inclus o retrospectivă pregătită de toți cei care au predat în celelalte nouă ediții precedente. Mai mult de atât, au fost implicați în activități și cei considerați cei mai buni participanți de-a lungul timpului, și mă refer aici la, în ceea ce ne privește, la cei trei dansatori ai „Baladelor Deltei”, care, la rândul lor, coordonează formații din municipiul și județul Tulcea: Daniela Jipa, Cătălin Tănăsuică și Marian Coman. La fel ca ei, au fost invitați și alți colegi din alte zone etnofolclorice ale țării. De asemenea, pentru prima dată a fost organizată parada portului popular, iar spectacolul a avut, dacă vreți, o abordare inedită, în așa fel încât toate zonele etnofolclorice ale României (chiar și subzonele) să fie puse în evidență prin jocurile predate în cursul timpului. Nu a fost chiar un examen, ci o recapitulare a tot ceea ce s-a predat și învățat până acum în cadrul edițiilor acestui colocviu național.
– V-a revenit onoarea de a vi se încredința regia artistică pentru un spectacol folcloric extraordinar, „Hai la hora românească!”.
Ștefan Coman: A fost ceva deosebit, un spectacol cu 28 de momente la care au participat peste 250 de persoane din toată țara! A fost o diversitate de costume de ți-era mai mare dragul să le privești și să le admiri! Să vedeți cât patos, câtă ambiție, câtă implicare și cât suflet au fost puse… Trăiau tot ceea ce făceau în scenă.
– Acest colocviu național de breaslă împletește aspectele teoretice cu cele practice.
Ștefan Coman: Este foarte important, căci după Revoluție a fost lăsat un gol. Nicio instituție de profil nu s-a mai ocupat de organizarea acestor cursuri, colocvii, întâlniri. A fost doar o perioadă de zece ani de zile (1994 – 2004) când Centrul Național București și cu Asociația Coregrafilor Ansamblurilor Folclorice din România am organizat Academia de Dans Popular (în cadrul A.C.A.F.R.). Însă acolo au participat doar 35 de cursanți, pe când acum implicarea Asociației Așezămintelor Culturale din România a determinat inclusiv aducerea referenților de cămine culturale, directorilor de cămine culturale, instructorilor care pregătesc formații în mediul rural etc. O abordare mai amplă, așadar, un evantai mai larg, o resursă umană care să aibă de unde învăța și care să ducă mai departe jocul românesc, fiindcă cei mai mulți dintre ei nu au mai instruit și nu știu care sunt metodele de predare a jocului. De asemenea, trebuie să învețe despre abordarea jocului în scenă, despre abordarea spectacolului scenic, ce faci cu jocurile pe care le înveți, cum le transmiți mai departe, cum alegi muzica ș.a.m.d. O serie de elemente care au contribuit la un bagaj de cunoștințe mai amplu al celor care s-au aplecat asupra acestui fenomen: jocul popular. Mă pot număra printre cei trei – patru oameni care au contribuit la această inițiativă: acum cinci ani de zile, în luna februarie a lui 2014, la Tulcea au venit doi oameni iubitori de folclor românesc – domnul Nelu Ghiorghe, președintele Asociației Așezămintelor Culturale din România, și domnul Marcel Boța, secretarul A.A.C.R., iar aici am discutat strategia și forma de organizare a acestor întâlniri ale oamenilor din breasla noastră. Și iată că după fiecare curs se eliberează diplome pentru cei avansați, adeverințe pentru cei care vin pentru prima dată și iau contact cu această latură tradițională. E foarte benefic, ținând cont că în România nu se mai organizează de către instituțiile publice de cultură astfel de întâlniri.
– Pe spezele cui se organizează colocviul?
Ștefan Coman: Pe cheltuiala participanților și a instituțiilor care-și trimit cursanții. Inițiativa organizării acestui curs a scos puțin din starea de letargie anumite instituții de cultură care nu se achitau, de altfel, de obligațiile lor județene privitoare la pregătirea oamenilor din domeniul nostru. Măcar pentru oamenii pe care și-i doresc să fie pregătiți să asigure un sprijin material.
Totodată, socializarea – începând cu schimburile culturale, firește – este foarte importantă, întrucât cei mai mulți care vin din zonele respective organizează festivaluri. Atunci, aceste întâlniri duc la schimburi de experiență între diferite grupuri, în primul rând sub aspect organizatoric.
Nelu Ghiorghe, președintele Asociației Așezămintelor Culturale din România, entitate care are ca scop declarat promovarea culturii naționale tradiționale, dar și a culturii populare.
– Care este cel mai mare folos al acestei a X-a ediții a Colocviului Național?
Nelu Ghiorghe: În primul rând, au fost prezentate cele mai multe dintre jocurile pe care maeștrii coregrafi, de-a lungul celor nouă ediții de până acum, le-au predat aici, la Bușteni. Au participat acum majoritatea profesorilor și maeștrilor coregrafi. În afară de asta, s-au predat și jocuri de către cei care au fost prezenți la mai toate edițiile. Acesta este un prim rezultat. În al doilea rând, au fost peste 300 de participanți, iar câștigul cel mare e că cei mai mulți sunt tineri care deja și-au însușit o mare parte din jocurile prezentate.
O altă noutate este faptul că s-a realizat o impresionantă paradă a portului popular cu cei peste trei sute de participanți, iar în parcul din Bușteni am făcut o fotografie – document. În plus, seara, spectacolul în sine a fost de înaltă ținută: la un moment dat, de emoție, chiar plângea lumea în sală, atât de frumos, de vibrant și de penetrant! Au fost de toate: buciumași, alai, sunet de taragot, viori, cobză… Față de celelalte ediții, sala a fost acum arhiplină. S-a muncit enorm, am constituit o echipă sui generis, în care vioara întâi a fost domnul profesor coregraf Ștefan Coman, cu care am făcut toate lucrurile, de la cel mai mic la cel mai dificil detaliu.
Dumnealui a fost, de fapt, de la începutul acestui colocviu, din noiembrie 2014, cu domnia – sa și cu domnul coregraf Ionel Garoafă am pus bazele acestei manifestări. Domnul Coman a realizat și regia, și momentele muzical – coregrafice, și scenariul – a fost vioara întâi la… superlativ. Pe de altă parte, au venit la acest festival foarte, foarte mulți cu perechi din ansamblurile din care făceau parte. De fiecare dată, „Baladele Deltei” se prezintă cu niște oameni fantastici: și Marian Coman, și Cătălin Tănăsuică, și Daniela Jipa și toți cei care au mai fost au demonstrat că fac parte dintr-o echipă; au fost prezentate jocuri din zona Dobrogei, un joc armânesc.
– După tot ce ați văzut și ați auzit acum, sună bine viitorul pentru folclorul nostru?
Nelu Ghiorghe: Era nevoie de un asemenea eveniment care să ne reunească și să aducă încet, încet jocul tradițional românesc predat către cei care vor și pot să-l ducă mai departe. Subliniez că aici se predă jocul autentic. Apoi, cine-l ia, cum îl aranjează și-l pune în scenă, asta e treaba sa, ca maestru coregraf. Mai departe, se vine cu muzică autentică. Se filmează, se oferă D.V.D.-uri și toate materialele prezentate. Fiecare poate după aceea să-și însușească așa cum trebuie ce a văzut și ce i s-a predat. Cel mai important este că sunt mulți tineri – vorbesc de maeștri coregrafi, nu neapărat de dansatori – care vor și asimilează informațiile primite. Socializarea este fantastică: în afară de predarea în sine, la Centrul Cultural, sunt serile în care ei se-ntrec efectiv în a-și demonstra măiestria pe jocurile lor. Este tot timpul un dialog, permanent este bună dispoziție. Este ceva de vis. Repet: noi am venit cu ideea, ne-am însușit-o, suntem principalii organizatori. Asociația Așezămintelor Culturale din România are ca membri oameni profesioniști; e mare câștig că-i avem în echipă pe domnii Ștefan Coman și Ionel Garoafă. Ușor, ușor, au mai venit și alții din alte părți, iar acum avem acoperite efectiv toate zonele etnofolclorice ale țării. Iar ăsta-i mare lucru. Am pornit cu 27 la prima ediție, apoi 30, 50, hai, 80, 100, 100 și ceva; acum, la a X-a, ne așteptam la 200. Ei, au venit peste 300! Da, o spun răspicat: jocul tradițional are viitor.
A consemnat Petru Țincoca
